Sarcina care se dezvolta în afara cavitatii uterine. O sarcina extrauterina (S.E.U.) apare cam în 2% din sarcini.

DIFERITE TIPURI DE SARCINA EXTRAUTERINA. În 96% dintre cazuri, oul se implanteaza în trompa lui Fallopio (sarcina tubara). Alte localizari, mai rare, tuboovariene sau peritoneale (în cavitatea abdominala).
FACTORI DE RISC. Factorii de risc care explica cresterea frecventei sarcinilor extrauterine se grupeaza în mai multe categorii.
- Frecventa crescânda a bolilor cu transmitere sexulala (B.T.S.) este un factor important: un antecedent de infectie multiplica de 6 ori riscul de sarcina extrauterina prin suprimarea cililor care, în mod normal, tapeteaza trompa si faciliteaza deplasarea ovului.
- Steriletul, desi atât de eficace în calite de contraceptiv, creste de 3 ori riscul de sarcina extrauterina în raport cu metodele de contraceptie orala. Steriletele continând progesteron cresc riscul de 6-7ori. Acest risc, care creste dupa doi ani de utilizare a steriletului, este reversibil atunci când steriletul este îndepartat. În schimb, steriletele nu cresc frecventa sarcinilor extrauterine în raport cu o populatie de femei care nu folosesc contraceptia.
- Tutunul este un factor de risc de sarcina extrauterina; cu cât o femeie fumeaza mai mult, cu atât creste riscul.
- Vârsta mamei este o problema: riscul este de 2 ori mai mare  pentru femeile între 35 si 39 ani si aproape de 4 ori mai mare peste vârsta de 40 ani.
- Chirurgia sterilitatii, chiar daca restabileste permeabilitatea unei trompe, lasa în mod obligatoriu cicatrice si nu repara leziunile preeexistene ale mucoasei.
- Procreatia asistata medical, adica fecundatia în vitro si transferul intratubar al gametilor (constând în introducerea spermatozoizilor si ovulului într-o trompa), creste de doua ori riscul unei sarcini extrauterine.
Alti factori de crestere a frecventei sarcinilor extrauterine micropillulele (contraceptive orale slab dozate) si faptul de a fi avut deja un astfel de tip de sarcina.

SIMPTOME SI SEMNE. O sarcina extrauterina se manifesta prin dureri abdominale si hemoragii uterine survenind dupa o întîrziere a fluxului menstrual între 3 si 6 saptamâni, în general. În fapt, oul se dezvolta într-un tesut care nu este facut pentru a-l primi si pe care îl întinde. Atunci când oul este grefat în ampula tubara, sarcina poate sa continue mai mult timp, embrionul putând sa-si continue dezvoltarea în abdomen.
       
DIAGNOSTIC SI EVOLUTIE. Diagnosticarea  precoce a unei sarcini extrautrine este asigurata prin doua examene, asociate de multe ori, practicate în mediul spitalicesc.
- Dozarea, în urina sau  în plasma sangvina, a hormonului specific al sarcinii, hormonul corionic gonadotrofic (h.C.G.), secretat de catre corion întâi, apoi de catre placenta, organe de hranire a oului, indica un nivel, în general, inferior nivelului asteptat pentru vârsta gestationala.
- Ecografia poate pune în evidenta o activitate cardiaca embrionara în afara uterului. În afara acestui semn direct, examenul poate pune în evidenta un gol uterin care nu corespunde cu data sarcinii.
Pericolul unei sarcini extrauterine rezida în ruperea trompei, care poate antrena o hemoragie interna de importanta mai mare sau mai mica si se afla la originea leziunilor ireversibile. Tousi, aceasta complicatie, care constituie o urgenta chirurgicala a devenit exceptionala.

TRATAMENT SI PROGNOSTIC. O sarcina extrauterina pe cale de regresie spontana trebuie sa fie supravegheata din cauza riscurilor de rupere  a trompei. Toate celelalte cazuri necesita un tratament chirurgical, fie radical (ablatia trompei), fie conservativ (pastrarea trompei), dupa caz. Deschiderea abdomenului este indicata atunci când o hemoragie interna mare urmeaza ruperii bruste a tromepi sau când o efuziune sangvina s-a închistat si când sau creat aderente. Sarcinile ovariana si abdominala au ca indicatie deschiderea abdomenului. În alte cazuri, celiochirurgia (interventia practica sub control endoscopic) permite sa se intervina  fara a practica incizii mari. Mai recent, unele echipe chirurgicale au tratat sarcini extrauterine prin punctie sub supraveghere ecografica, asociata cu injectarea locala a unui medicament antimitotic, destinat sa distrunga celulue sarcinii extrauterine.
Atunci când este pus acest diagnostic, pacienta trebuie sa fie spitalizata de urgenta, cu scopul de a preveni o eventuala complicatie (ruperea tromei, în particular).