MAGNE B6(R)

Substanta activa : COMBINATII

Substanta activa: COMBINATII

Categoria Terapeutica T1: SUBST MINERALE

Prospect medicament MAGNE B6(R)


Indica?ii terapeutice Prevenirea ?i tratamentul deficitului de magneziu. Asocierea unora dintre urm?toarele simptome poate indica un deficit de magneziu: - nervozitate, iritabilitate, anxietate u?oar?, fatigabilitate trec?toare, tulbur?ri minore de somn; - manifest?ri de anxietate, cum sunt: spasmele digestive sau palpita?iile (la pacien?ii f?r? afec?iuni cardiace); - crampe musculare, parestezii. Aportul de magneziu poate ameliora aceste simptome. Doze ?i mod de administrare Adul?i ?i adolescen?i: doza uzual? este de 3 - 4 fiole Magne B6 pe zi, frac?ionat în 2 - 3 prize, administrate în timpul meselor. Copii cu vârsta peste 1 an (cu greutate corporal? peste 10 kg): doza uzual? este de 10 - 30 mg magneziu-elementar/kg ?i zi (0,4-1,2 mmol/kg ?i zi), respectiv 1 - 4 fiole Magne B6 pe zi, frac?ionat în 2 - 3 prize, administrate în timpul meselor. Mod ?i durata de administrare Con?inutul fiolelor trebuie diluat într-o jum?tate de pahar cu ap?. Durata obi?nuit? a tratamentului este de o lun?. Dac? simptomele nu se amelioreaz? dup? o lun? de tratament, nu este util? continuarea acestuia. Contraindica?ii Hipersensibilitate la lactat de magneziu dihidrat, pidolat de magneziu, clorhidrat de piridoxin? sau la oricare dintre excipien?i. Insuficien?? renal? sever? (clearance-ul creatininei sub 30 ml/minut). Aten?ion?ri ?i precau?ii speciale pentru utilizare În cazul asocierii deficitului de calciu, se recomand? ca prim? m?sur?, în majoritatea cazurilor, corectarea deficitului de magneziu înainte de a începe administrarea de calciu. În caz de insuficien?? renal? moderat?, sunt necesare precau?ii, pentru a se evita riscul hipermagneziemiei. În caz de infec?ii urinare cu cre?terea elimin?rii fosfa?ilor urinari, nu se recomand? administrarea de magneziu deoarece exist? risc de precipitare a fosfa?ilor amoniu-magneziu. În astfel de cazuri, este necesar? rezolvarea infec?iei urinare, înaintea ini?ierii oric?rei terapii cu magneziu Administrarea îndelungat? a unor doze mari de piridoxin? s-a asociat cu dezvoltarea unor severe neuropatii periferice; doza la care aceste neuropatii periferice se produc este controversat?. Magne B6 con?ine metabisulfit de sodiu (E 223). Poate determna rar reac?ii de hipersensibilitate grave ?i bronhospasm. Interac?iuni cu alte medicamente ?i alte forme de interac?iune Magneziu Medicamentele care con?in fosfa?i sau s?ruri de calciu inhib? absorb?ia intestinal? a magneziului. Magneziul, fierul, fluorurile ?i tetraciclinele î?i influen?eaz? reciproc absorb?ia. De aceea, se recomand? administrarea acestora la intervale de 2-3 ore. Antibioticele aminoglicozidice, cisplatina ?i ciclosporina A gr?besc excre?ia magneziului. În cazul utiliz?rii concomitente a diureticelor care economisesc potasiu cre?te reabsorb?ia tubular? a magneziului, de aceea se recomand? supraveghere medical?. Magneziul modific? absorb?ia glicozidelor tonicardiace; pacien?ii c?rora li se administreaz? glicozide tonicardiace pot s? utilizeze medicamentul numai sub supraveghere medical?. Piridoxin? Datorit? ac?iunii sale de activare a dopa-decarboxilazei în periferie, piridoxina reduce sau inhib? ac?iunea antiparkinsonian? a levodopa. Acest antagonism nu se observ? îns? în cazul în care levodopa este administrat? în asociere cu un inhibitor al decarboxilazei. Piridoxina scade activitatea altretaminei. De asemenea, s-a raportat o sc?dere a concentra?iilor serice de fenobarbital ?i fenitoin?. Multe medicamente pot cre?te necesit??ile de piridoxin?; aceste substan?e includ: hidralazina, izoniazida, penicilamina ?i contraceptivele orale. Unele antibiotice (cicloserina, neomicina, eritromicina, tetraciclinele, cloramfenicolul, sulfamidele) produc inactivarea piridoxinei. Vitamina B6 cre?te eliminarea nitrofurantoinei de aproximativ 2 ori. Sarcina ?i al?ptarea Sarcina Medicul poate lua în considerare utilizarea magneziului în orice stadiu al sarcinii, dac? este necesar. De?i datele din studiile efectuate la animale sunt insuficiente, experien?a clinic? limitat? confirm? absen?a riscului. Al?ptarea : Deoarece magneziul este excretat în laptele matern, trebuie evitat? utilizarea acestui medicament în perioada al?pt?rii. Efecte asupra capacit??ii de a conduce vehicule ?i de a folosi utilaje Magne B6 nu influen?eaz? capacitatea de a conduce vehicule ?i de a folosi utilaje. Reac?ii adverse Au fost raportate urm?toarele reac?ii adverse: - diaree; - dureri abdominale; - reac?ii cutanate; - reac?ii alergice. Supradozaj În cazul unei func?ii renale normale, supradozajul cu magneziu pe cale oral? nu este, în general, urmat de reac?ii toxice. Totu?i, în cazul unei insuficien?e renale, este posibil s? apar? intoxica?ia cu magneziu. Efectele toxice sunt dependente de concentra?ia plasmatic? de magneziu, iar semnele sunt urm?toarele: hipotensiune arterial?; grea??, v?rs?turi; eritem tranzitor al fe?ei ?i gâtului; sete; somnolen??; confuzie; sl?biciune muscular?; diminuarea reflexelor; modific?ri ale ECG; debutul deprim?rii respira?iei, aritmii cardiace, com?, stop cardiac ?i paralizie respiratorie; sindrom anuric. Tratamentul supradozajului const? în rehidratare ?i diurez? for?at?. În caz de insuficien?? renal?, este necesar? hemodializ? sau dializ? peritoneal?. Se recomand? administrarea intravenoas? lent? a 10-20 ml calciu gluconic 10% pentru a compensa efectele nocive la nivel cardiovascular ?i respirator. PROPRIET??I FARMACOLOGICE Propriet??i farmacodinamice Grupa farmacoterapeutic?: alte suplimente minerale, magnesium ?i combina?ii, cod ATC: A12CC30. Principalele propriet??i farmacodinamice ale componentelor Magne B6: Magneziu Magneziul este un cation localizat predominant intracelular. El scade excitabilitatea neuronal? ?i transmisia neuromuscular? ?i intervine în numeroase reac?ii enzimatice. Magneziul este un element constitutiv; oasele con?in jum?tate din cantitatea total? de magneziu din organism, aproximativ 40% se g?se?te în mu?chi ?i ?esuturi moi ?i doar 1% se reg?se?te în lichidul extracelular. Ac?iunile farmacologice ale magneziului constau în: deprimarea func?iei musculaturii striate, deprimarea func?iilor cardiace ?i vasodilata?ie, relaxarea musculaturii netedeuterine.Semnifica?ia valorilor magneziemiei: între 12 ?i 17 mg/l (1–1,4 mEq/l sau 0,5–0,7 mmol/l) indic? un deficit moderat de magneziu; sub 12 mg/l (1 mEq/l sau 0,5 mmol/l) indic? un deficit sever de magneziu. Deficitul de magneziu poate fi: - primar, datorat unor anomalii metabolice (hipomagneziemie congenital? metabolic?); - secundar, datorat: - aportului insuficient (malnutri?ie sever?, alcoolism, alimenta?ie exclusiv parenteral?); - malabsorb?iei digestive (diaree cronic?, fistule gastro-intestinale, hipoparatiroidism); - unor pierderi excesive la nivel renal (nefropatii tubulare, poliurie important?, abuz de diuretice, pielonefrit? cronic?, hiperaldosteronism primar, tratament cu cisplatin?). Piridoxina Piridoxina este o vitamin? hidrosolubil? având rol de coenzim? în multiple procese metabolice. Propriet??i farmacocinetice Magneziu Absorb?ia digestiv? a s?rurilor de magneziu are loc, par?ial, printr-un mecanism pasiv în cadrul c?ruia solubilitatea s?rii are o influen?? determinant?. Se absoarbe din segmentul superior al intestinului sub?ire, în prezen?a compusului vitaminei D, 1,25-dihidroxicolecalciferol. Absorb?ia digestiv? a s?rurilor de magneziu nu dep??e?te 50%. Aproximativ 25-30% este legat de proteinele plasmatice. Magneziul este depozitat în principal în oase, cantit??i mai mici se g?sesc în mu?chii scheletici, rinichi, ficat ?i în inim?. S?rurile de magneziu sunt excretate în principal pe cale renal?, peste 90% din cantitatea filtrat? de c?tre rinichi fiind reabsorbit?. Cantit??i mici sunt excretate prin materiile fecale, laptele matern ?i saliv?. Magneziu traverseaz? membrana fetoplacentar?. Piridoxina, piridoxalul ?i piridoxamina sunt rapid absorbite din tractul gastro-intestinal în urma administr?rii orale ?i tranformate în forme active de piridoxal fosfat ?i piridoxamin? fosfat. Ace?tia se depoziteaz? în special în ficat unde sunt oxida?i rezultând acid 4-piridoxic ?i al?i metaboli?i inactivi care sunt excreta?i prin urin?. Pe m?sur? ce se m?resc dozele, în mod propor?ional cre?te ?i cantitatea excretat? prin urin?. Piridoxalul traverseaz? membrana fetoplacentar? ?i se excret? în laptele matern. Date preclinice de siguran?? Nu sunt disponibile. PROPRIET??I FARMACEUTICE Lista excipien?ilor Metabisulfit de sodiu (E 223) Zaharin? sodic? Arom? caramel – cire?e (1545) Ap? purificat?. Incompatibilit??i Nu este cazul.



 
Sfaturile, sugestiile si alte informatii prezentate in site-ul revistamedicala.info au scop informativ. Acestea nu se pot substitui unui consult medical specializat. Pentru diagnostic si tratament consultati medicul !